Ficus benjamina

ficus-benjaminaFicus benjamina – Ficusul plângător – mesteacăn

Proveninență:  M-ții Himalaya, India, Birmania, sudul Chinei, arhipeleagul Malaezian, nordul Australiei

Familia: Moraceae

Descrierea plantei: Copac înalt cu multe crenguțe aplecate și cu frunze ovale și alungite, lucioase de culoare verde închis. Este foarte ramificat și cu frunziș bogat.

Utilizare: Plantă rezistentă, decorativă prin frunze, cu formă sculpturală pentru interior.

Amplasare și lumină: Loc luminos, însă nu la soare direct. Lipsa luminii va determina căderea frunzelor.

Interval de temperaturi: Cald spre răcoros. Nu tolerează temperaturi sub 0°C. Tolerează aerul uscat.

Udare: Udați regulat de primăvara până toamna. În timpul iernii se udă mai puțin.

Îngrășământ: Aplicați îngrășământ cu conținut scăzut de azot din două în două săptămâni de primăvara până toamna. În restul anului nu e nevoie.

Recomandări speciale: A se replanta primăvara o dată la doi sau trei ani. Dacă este udată sau hrănită în exces sau dacă este ținută într-un loc prea întunecos, își va pierde frunzele.

Alte specii: Există multe soiuri cu frunze de dimensiuni și culori diferite, de la verde închis la galben și alb cu pete verzi. Unele soiuri pot fi înalte, altele mici și compacte. Unele produc niște fructe necomestibile de culoare stacojie la maturitate.

Boli și dăunători: Păduchi, putregai cenușiu.

Înmulțire: Prin butași din tulpini verzi sau semilemnoase în orice moment al anului.