Plante sudice

1. Lamâiul – Citrus Limon 

Lămâiul este cultivat în zonele calde ale întregii lumi. Ca plantă de ghiveci, lămâiul este foarte atractiv. El creşte foarte bine la temperaturi ridicate şi într-un loc însorit. Lămâiul are nevoie de multă căldură, fiind sensibil la temperaturi scăzute. Temperatura optimă pentru creşterea vegetativă este de 16-18°C. Lămâiul începe vegetaţia când temperatura aerului este de 10-12°C, iar a solului de 11-12°C.De aceea, lămâiul poate fi lăsat în aer liber din mai până în… Citeste mai mult…


2. Smochinul – Ficus Carica 

Denumire stiintifica: Ficus carica (Carica – numele unui mic oras din Asia, unde a fost descoperit crescand in stare salbatica.)

Face parte din fam. Moraceae. Este un copac inrudit cu dudul, arborele de paine, sicomorul si o larga varietate de ficusi foarte mari, chiar gigantici. Citeste mai mult…

 

 


3. Dafinul – Laurus Nobilis 

Laurus nobilis (dafinul) este originar din Orientul Mijlociu, dar este răspândit în toate zonele mediteraneene înca din antichitate. Este un arbust mereu verde cu frunze usor ondulate pe margini, care se usuca si se folosesc pe post de condiment in diferite retete. Arborele de dafin în zonele calde poate sa creasca foarte inalt până la 18 metrii, dar de cele mai multe ori este cultivat sub forma unui tufis mai putin inalt. Citeste mai mult…


4. Arborele de Cafea – Coffea Arabica

Arborele (sau arbustul) de cafea (Coffea arabica) este un membru al familiei Rubiacee (genus coffea) ; in general, acesta nu creste decat in regiunile tropicale si subtropicale, cu ploi abundente, zona principala de cultura fiind situata intre 22 si 24° latitudine nordica si sudica (de o parte si de alta a ecuatorului). Acest arbust creste la altitudini care se situeaza intre 200 si 1200 m. Arborele de cafea se cultiva totusi si in zonele mai inalte (2000 m), cafeaua recoltata aici fiind denumita “High Grown” (cafea de altitudine), a carei calitate este foarte buna, cu aroma puternica si extrem de apreciata de cultivatori. Citeste mai mult…


5. Măslinul – Olea europaea

Măslinul (Olea europaea) este un arbore originar din Siria şi zonele de litoral din Asia Mică, foarte răspândit şi în Grecia continentală şi în arhipelagul elen. Este considerat “arborele veşnic roditor”, fiind un arbore cu o longevitate extraordină, având o uimitoare putere de regenerare, dând mereu rădăcini şi lăstari noi.

Măslinul este admirat pentru foliajul gri-verde, care se imbina frumos cu toate celelalte culori din gradina. Trunchiurile fine si ramurile devin noduroase, incalcite cand pomul ajunge la maturitate. Florile albe sunt asezate in grupuri si apar vara, fiind urmate de fructe verzicare se innegresc si cad din copac toamna tarziu si iarna. Citeste mai mult…


6. Planta Kiwi  

Planta kiwi este originară din estul Asiei, dar fructul a fost pentru prima oară exportat în restul lumii de Noua Zeenlandă (soiul cu puf). Kiwi nu e greu de crescut, mai mult sunt plante destul de viguroase, și chiar lăsate neîngrijite pot ajunge la 9 sau mai mulți metri înălțime. Însă dacă nu îi asigurați condițiile potrivite de creștere, nu va fi ușor să îl faceți să rodească. Unele plante kiwi sunt autofertile și se vor poleniza singure. Altele nu sunt autofertile și vor avea doar flori mascul sau doar flori femelă. Astfel o plantă kiwi femelă trebuie plantată alături de una mascul pentru a produce fruct. Kiwi ‘Jenny’ este cel mai cunoscut soi autofertil. Așa numitele soiuri rezistente sunt puțin mai diferite decât soiurile obișnuite. Citeste mai mult…


7.Rodiul – Punica granatum 

Rodiul (Punica granatum) este un arbore mic sau arbust foios de înălţime până la 5 m. Este un arbust fructifer cu frunze căzătoare. Plantele cresc sub forma unor tufe arbustoide, cu 4 – 6 tulpini.  Pe fiecare tulpina se formeaza ramificaţii subţiri şi pletoase, grupate câte 2 – 3 la un loc. Ramurile iniţial au o creştere verticală după care se arcuiesc graţios sub greutatea florilor şi – mai ales – a fructelor. Termenul de rodie reprezintă fructul, iar planta se numeşte rodiu sau rodier.

Rodiul este originar din Persia (Iran) şi se cultivă în Asia Centrală, Georgia, Armenia, Azerbaijan şi regiunea Mediteranei de câteva milenii. Citeste mai mult…


8.Calamondinul – Citrus × microcarpa 

Calamondinul (Citrus × microcarpa) este cea mai apreciată și cultivată portocală decorativă. Calamondinul aparține citricelor fără mari pretenții. Poate crește bine în fața unui geam, în cameră sau în aer liber, vara, într-un loc însorit și apărat de vânt. Aceste plante, crescute la noi pentru frumusețea lor, sunt cultivate în Asia de Sud-Est pentru fructe. Din fructe se obțin suc și mameladă și se consumă zaharisite. Și din fructele recoltate la noi pot fi preparate bunătăți. Citeste mai mult…

 

 



9. Lămâiul verde - Tahiti Lime (Citrus latifolia)

Fructele Tahiti Lime (cunoscută și ca Persian Lime sau Bears Lime), o limette nu foarte pretențioasă, sunt mijlocii sau mari și nu au sâmburi. Culoarea cojii este verde, chiar și la maturitate. De obicei ramurile nu sunt spinoase.Originea la Tahiti Lime nu este necunoscută. Se crede a fi un hibrind între o limettă Meximacă și o lămâie. În orice caz, se spune că Tahiti Lime a fost introdusă în regiunea mediteraneană prin Iran (numit anterior Persia). Citește mai mult…


feijoa_sellowiana10. Arborele Feijoa  (Feijoa sellowiana sau Acca sellowiana)

Este un copac care rămâne verde pe tot parcusul anului. Este  foarte atractiv  şi poate fi crescut ca arbore sau ca şi tufă. Rezistă afară până la -9 grade Celsius. În România ei se cultivă doar în ghiveci şi sunt aduşi în casă când există riscul de îngheţ.  Este un copac de dimensiune mică (1,5 – 2,5 metrii) dar productiv. Vor produce flori şi fructe încă de când au trei ani.  Pentru ca polenizarea încrucişată să aibe loc ai nevoie de minim 2 arbori. Citește mai mult…


Ziziphus-jujuba-Lang11. Curmalul chinezesc - Ziziphus jujuba

Originar din China, este un arbore cu frunze căzătoare,  care creşte până la 5- 10 metrii cu 3-7 metrii într-un ritm rapid. Planta este autofertilă şi majoritatea soiurilor au spini. Fructele foarte dulci sunt de mărimea unor prune mici. Când sunt coapte, coaja lor este netedă şi strălucitoate ca  lemnul de mahon iar pulpa se aseamănă cu pulpa unui măr dulce.  Citește mai mult…


cudrania-tricuspidata12. Copacul CheCudrania tricuspidata

Copacul Che (Cudrania tricuspidata), denumit și dudul chinezesc este originar din China. În Franța este cultivat din 1862 și în Anglia din 1872. În SUA a ajuns prima dată în 1909. Este un copac cu ghimpi care dă rod toamna. Fructul e sub formă de ciorchine roșii pe toată suprafața copacului. Ajunse la maturitate, fructele sunt foarte plăcute, suculente, dulci și au un gust asemănător cu cel al smochinelor și dudelor dar nu e atât de bogat ca cel al smochinelor și nici atât de dulce ca cel al dudelor. Au o textură puțin gumoasă, și câteva semințe care sunt comestibile. Fructele cresc mai mult sau mai puțin grupate. Citește mai mult…


 

asimina-triloba-pawpaw13. Pawpaw – Banana norduluiAsimina triloba

Asimina triloba este originar din America de Nord. Este un arbust mare care crește în înălțime până la 11 m și are trunchiul gros de 20-30 cm. Este un copac ușor de cultivat. Fructul pawpaw se dezvoltă în ciorchine și are culoarea galben-verzui spre maro. Poate cântări între 20 și 500 g și are un diametru de 15-25 mm. Citește mai mult…


 

14. Curmalul japonez – PersoimonulDiFruct diospyros lotusospyros

Curmalul japonez, după cum îi spune și numele este originar din Japonia, China și alte părți ale Asiei. Este un copac mare care poate fi crescut în climate mai reci, însă va fi sensibil la înghețul de primăvara, și are nevoie de temperaturi mai calde toamna pentru ca fructele să ajungă la coacere. În funcție de varietate, fructul poate fi astringent (bogate în acid tanic și sunt prea amar pentru a fi mâncat până când se înmoaie sau se gătește). Persimonul american e mai rezistent la îngheț și va produce fructe mici astringente. Citește mai mult…